Meniu

Ne pare rău, nu există nimic în coș.

Artă, carte și celebritate: 2 iulie

Artă, carte și celebritate: 2 iulie

Astăzi, 2 iulie, chiar dacă pare o zi simplă, ca oricare alta, se pare că s-au petrecut anumite evenimente. Desigur, nu s-au petrecut astăzi, în 2020, ci acum ceva timp, când autorii încă foloseau condeiul și își căutau insprația prin orice fel posibil, de la plimbări lungi în natură până la alcool și muze.

 

✠ Se naște scriitorul Octavian Paler

Octavian Paler s-a născut pe 2 iulie 1928, în localitatea Lisa din județul Făgăraș (azi, judetul Brașov). Octavian Paler a fost scriitor, jurnalist, editorialist si om politic român. A urmat, ca bursier, Liceul „Spiru Haret” din București, făcând însă ultima clasă la Liceul „Radu Negru” din Făgăraș. Apoi urmează Facultatea de Litere si Filosofie și Facultatea de Drept din București. După absolvire, e recomandat de Tudor Vianu pentru a rămâne asistent la Catedra de Estetică, însă acesta refuză propunerea și se angajează la Radiodifuziune.

Aici va fi corespondent special, apoi redactor-șef adjunct la redacția culturală. Este corespondent Agerpres la Roma, câteva luni, iar în următorii ani director general al Televiziunii Române, director general adjunct la Radio (1968-1970), redactor-șef la România liberă (1970-1983).

Scriitorul a debutat publicistic în 1958, cu versuri în Luceafărul, iar editorial, abia în 1970, cu volumul de poezii Umbra cuvintelor. Urmează, pe linia jurnalelor de călătorie sau pe cea a literaturii parabolice, volumele care i-au dimensionat statura de important autor contemporan: Drumuri prin memorie. Egipt-Grecia (1972), Drumuri prin memorie. Italia (1974), Mitologii subiective (1975), Apărarea lui Galilei (1978), Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980 – Premiul Uniunii Scriitorilor), Viața pe un peron (1981), Polemici cordiale (1983), Un om norocos (1984), Un muzeu în labirint (1986), Viața ca o coridă (1987), Don Quijote în Est (1993), Vremea întrebărilor (1995), Aventuri solitare (1996), Autoportret într-o oglindă spartă (2004), Calomnii mitologice (2007).

„Ce las în urma mea, un destin sau o biografie?” – iată întrebarea rostită de Octavian Paler, întrebare pe care mulți și-au pus-o, la vremea lor, dar puțini au dat un răspuns. Autorul „Vietii pe un peron” este, cu siguranță, unul dintre aceștia. Până la un punct, viața sa nu diferă de viata celor din generația de care aparține. Au fost, în ceea ce îl privește, anumite date care i-au conferit un contur aparte, inconfundabil.

Octavian Paler a încetat din viață pe 7 mai 2007, la București.

 

✠ Se naște autorul Hermann Hesse

Pe 2 iulie se împlinesc 143 ani de la nașterea scriitorului german Herman Hesse, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1946. Hermann Hesse este faimos pentru romanele sale Der Steppenwolf (Lupul de stepă), Das Glasperlenspiel (Jocul cu mărgele de sticlă) și Siddhartha.

S-a născut în Calw, un mic orășel în Württemberg azi Baden-Württemberg, în sudul Germaniei, în familia unor misionari  protestanți. Părinții săi s-au cunoscut în India. Tatăl său, Johannes Hesse, era originar din Estonia. Copilăria și tinerețea lui Hesse au fost caracterizate prin precocitate, entuziasm și rebeliune. Până prin anul 1893 viața lui Hesse a fost un șir de transferuri de la o școală la alta, datorate „comportamentului rău” și caracterului ireductibil. Părinții săi au perceput că nu au un copil obișnuit încă din anul 1881 . Fiindcă nu mai făceau fața precocității și energiei lui, părinții s-au gândit chiar să îl instituționalizeze sau să îl trimită de acasă. La începutul Primul Război Mondial a plecat în Elveția, unde a primit cetățenia elvețiană (1923).

Singurătatea spirituală a artistului și izolarea de lumea modernă sunt teme frecvente în operele lui Hesse. Romanele sale, majoritatea Psihoanalitice și simbolice, includ Peter Camenzind (1904), Unterm Rad (Sub roată) (1906), Rosshalde (1914) și Demian (1919). Unul dintre cele mai cunoscute și mai complexe romane Lipul de stepă (1927), descrie natura duală a umanității. Aceeași temă se regăsește și în Narziss und Goldmund (Narcis și Gură de aur) (1930).

Printre scrierile sale se regăsesc Jocul cu mărgele de sticlă (1943) și Siddhartha, povestea unui tânar indian, fiu de brahman, plasată in timpul vietii lui Gautama Buddha, în timp ce acesta își propovăduia învățăturile. Cartea a fost publicată în 1922 și a constituit un roman ilustrativ pentru interesul lui Hesse în studierea budismului.

Finețea și calitatea lirică a prozei lui se regăsesc și în versurile pline de melancolie din Gedichte (Poeme) (1922) și Trost der Nacht (1929). Eseurile sale sunt adunate în Betrachtungen (1928) și Krieg und Frieden (Dacă războiul va continua) (1946).

În 1946 îi este decernat Premiului Nobel pentru Literatură pentru lucrarea „Jocul cu mărgele de sticlă”.

A murit la 9 august 1962, la vârsta de 85 de ani, și a fost înmormântat în cimitirul din San Abbondio din Montagnola, unde sunt înmormântați și Hugo Ball și dirijorul Bruno Walter.

 

✠ Evenimente

Bancherul american Steve Fossett a devenit primul om care a călătorit singur, nonstop, în jurul lumii într-un balon.

Scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *