Meniu

Ne pare rău, nu există nimic în coș.

5 sfaturi pentru părinți: cum să îl ajuți pe copil să învețe

5 sfaturi pentru părinți: cum să îl ajuți pe copil să învețe

Cum poti să îl ajuți pe copil să învețe mai eficient? Încurajează-l să își adreseze singur întrebări în timp ce învață. Întrebările nu îl ajută pe copil doar să își autoevalueze cunoștințele, ci și să le înțeleagă și să memoreze mai bine.

 

Întrebările legate de lecțiile și ideile învățate îl pot ajuta pe copil să se implice mai mult în procesul de învățare și să fie mai motivat să învețe. Mai mult, îi dezvoltă abilitățile metacognitive, care sunt importante pentru rezultatele sale școlare. Iată câteva exemple de întrebări benefice în învățarea copilului:

► De ce ți se pare că are sens că…?

► De ce este adevărată aceasta idee/acest lucru?

► Cum se leagă informațiile noi de informațiile pe care le cunosc deja?

► Cum se aseamănă această idee cu ideile pe care le-am citit până acum?

► Care este aspectul cel mai important?

► De ce ar fi adevărat asta pentru X, dar nu și pentru Y?

► Care sunt similaritățile dintre X și Y?

► Care sunt principalele diferențe dintre X și Y?

► Ce s-ar întâmpla dacă X nu ar avea loc?

► De ce X îl determină pe Y să se schimbe?

► Cum se leagă ce am învățat azi cu ceea ce am învățat săptămâna trecută?

► Ce parte din lecție nu reușesc să înțeleg?

► Sunt de acord cu părerea lui X? De ce?

► Ce argumente aș putea să aduc împotriva acestei idei?

► Ce soluții sau strategii aș putea folosi pentru a soluționa aceasta situație?

Adresarea de întrebări este și o modalitate de a încuraja gândirea critică și curiozitatea copiilor. Când sunt încurajați să formuleze ei înșiși întrebări legate de ceea ce învață sau ceea ce vor să știe, este încurajat și sentimentul de responsabilitate față de activitatea de învățare.

Majoritatea părinților, cadrele didactice pornesc în procesul de educare al copilului de la premisa că cei mici au un instinct natural de a învăța, iar studiile arată că e important să îi învățăm să folosească metacogniția pentru a crește ritmul învățării.

►►► Metacogniția

Metacogniția înseamnă pe scurt „gândirea despre gândire”. Formând copilului abilități metacognitive, îl ajuți să își dea seama cum poate învăța mai ușor și cum să înțeleagă și să identifice preferințele și dificultățile sale când vine vorba de învățare. Metacogniția îi ajută pe copii să folosească diferite strategii cognitive pentru a explora, a înțelege și a aplica ceea ce învață.

Pentru ca metacogniția să funcționeze, iată câteva strategii care pot fi utile:

↘ Explica-i ce înseamnă metacogniția;

Metacogniția sau gândirea despre gândire înseamnă a înțelege felul în care gândim. Presupune, printre altele, să aflăm răspunsuri referitoare la cum am ajuns la o anumită concluzie, care sunt confuziile pe care le-am facut, care sunt motivele pentru care am avut dificultăți în a înțelege ceva, cum și de ce funcționează anumite metode de învățare.

↘ A gândi cu voce tare;

↘ Învață-l să își descopere și să își corecteze propriile greșeli făcând analize asupra a ceea ce studiază, cu voce tare;

↘  Conectează noile cunoștințe cu ceea ce copilul știe deja;

↘ Poți folosi strategia: Ce știu – Ce vreau să știu – Ce am învățat.

 

Cauți o modalitate prin care copilul tău să își evalueze cunoștințele pe care le are și în același timp să învețe lucruri noi? Există o astfel de metodă, pe care cadrele didactice o pun în practica în cadrul activității de învățare de la clasă.

►►► Cum trebuie să fie o metodă de învățare astfel încât să fie pe placul copiilor?

Iată câteva atribute:
→ trebuie să presupună interacțiune
→ să determine procesul de gândire
→ să pună în valoare cunoștințele pe care copiii deja le au
→ să fie distractivă
→ să implice diversitate
→ să genereze idei noi
→ să se desfășoare ca un joc, ca o competiție
→ să aducă un element de noutate
→ să ofere copilului libertate să-și spună părerea

 

 

►►► Metoda „ce știu – ce vreau să știu – ce am învățat”

O metodă care îndeplinește caracteristicile de mai sus, poartă numele de „știu – vreau să știu – am învățat”.

Iată ce presupune această metodă:
1. Realizarea a 3 coloane pe o coală de hârtie;
2. Prima coloană se va numi: „Știu”;
3. Cea de-a  doua coloană se va numi: „Vreau să știu”;
4. Cea de-a treia coloană se va numi: „Am învățat”.

Metoda poate fi utilizată atunci când copilul are de învățat un material nou, dar și atunci când se face consolidarea cunoștințelor sau verificarea lor. De exemplu, dacă vrei să îl înveți pe copil despre animalele junglei, copilul poate fi întrebat ce anume știe despre animalele sălbatice care trăiesc în junglă, apoi se va trece la pașii următori .

► În prima coloana „Știu”, copilul va nota ceea ce știe deja despre subiect. Se pot folosi buline, liniuțe pentru scrierea ideilor sau totul poate fi constituit ca un text scurt. În acest mod se realizează și o verificare a informațiilor pe care cel mic le deține deja.

► În a doua coloană, copilul va trece toate întrebările pe care le are despre subiectul respectiv.

Iată câteva exemple cu care îl poti ajuta pe copil în completarea acestei rubrici:

→ Ce s-ar întampla dacă am lua animalele din junglă și le-am duce în deșert?

→ Cu ce se hrănesc animalele din junglă?

→ Există și animale ierbivore în junglă?

→ Cât sunt de violente aceste animale?

→ Ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar încerca să le îmblânzească?

► În a treia coloană, va trece răspunsurile la aceste întrebări. Evident, este nevoie de o etapă anterioară de documentare, pe care o vei parcurge împreună cu el, utilizând cărți, enciclopedii sau filme documentare.

Această metodă poate fi utilizată în interacțiunea dintre tine și copilul tău, în legatură cu orice temă. Metoda presupune libertate, incită la discuții, oferă motivație de a cunoaște mai mult, este inovatoare și generează idei noi.

►►► Îmbrățisează curiozitatea

Răspunde întrebărilor pe care copilul tău le are cu un îndemn de genul „Hai să descoperim împreună.”/ „Hai să aflăm despre ce e vorba.” Citiți cărți, enciclopedii, căutați informațiile pe internet, mergeți la bibliotecă cu cel mic, experimentați împreună.

 

►►► Învață-l pe copil să identifice lucrurile care îi sunt neclare

Pentru cadrele didactice, întrebarea „Care sunt nelămuririle voastre despre această lecție?” poate fi o modalitate de a-i ajuta pe copii să își dezvolte această abilitate. Părinții pot cere copilului să le explice lecția pe care o are de învățat, pentru a descoperi unde anume s-a blocat sau care sunt aspectele mai neclare. În învățare, confuzia este un aspect esențial: este momentul dinainte de crearea legăturilor dintre informațiile vechi și cele noi. De aceea, este bine să îi învățăm pe copii că dacă sunt confuzi, nu înseamnă că nu sunt suficient de inteligenți, ci că sunt pe cale de a învăța și înțelege lucruri noi.

Woman teacher play with preschooler child in day care center

►►► Sumarizează „ce”-ul si „cum-ul” a ceea ce învață

Sumarizarea înseamnă o analiză profundă a ceea ce s-a învățat pentru a elimina orice nelămurire și pentru a umple toate golurile existente. Cadrele didactice își pot întreba copiii la finalul lectiei „Ce am învățat astăzi?”, iar elevii pot să ofere fiecare câte un răspuns. Acasă, copilul poate povesti părinților.

 

►►► Observarea și evaluarea metodelor de învățare

Cadrele didactice pot cere copiilor să țină „jurnale de învățare”, în care să răspundă la întrebări referitoare la modalitățile în care au învățat, nu neapărat la lucrurile pe care le-au învățat.

Iată câteva exemple de întrebări care îi pot ajuta pe copii să conștientizeze mai bine felul în care învață:

→ Ce am învățat cel mai ușor săptămâna aceasta? De ce?

→ Ce a fost cel mai greu pentru mine să învăț? De ce?

→ Ce metode de învățare au funcționat? De ce au funcționat?

→ Ce metode de învățare nu au funcționat săptămâna aceasta? Cum le pot îmbunătăți? Cu ce le pot înlocui?

→ Ce obiceiuri de învățare funcționează bine pentru mine?

Părinții pot vorbi cu copilul lor despre aceste subiecte și îi pot oferi sugestii de tehnici de învățare, lăsându-l pe copil să aleagă felul în care va învăța. Lăsându-l pe copil să învețe independent și să evalueze singur cât de eficiente sunt diversele tehnici de învățare, îi vei încuraja metacogniția.

Învață-l pe copil despre felul în care are loc învățarea și felul în care propriile convingeri despre învățare influențează rezultatele. Atât cadrele didactice, cât și părinții pot să explice copiilor faptul ca învățarea presupune crearea de noi legături între neuroni, iar cu cât informațiile nou învățate sunt folosite mai mult, cu atât legăturile dintre neuroni sunt mai puternice. Astfel, cu cât exersăm mai mult, cu cât folosim informațiile în contexte variate, cu atât vom învăța mai ușor și vom reține mai bine.

Metacogniția poate fi benefică nu doar în privința învățării, ci îi poate ajuta pe copii să se cunoască mai bine pe ei înșiși și să își controleze mai bine comportamentul.

De exemplu, un copil căruia i s-a explicat felul în care are loc învățarea și a observat care sunt metodele de învățare care i se potrivesc, va putea să își controleze emoțiile dinaintea unui examen și va ști să își organizeze materia astfel încât să se pregătească eficient.

► Iată cateva exemple de întrebări metacognitive de ordin general, pentru copii de diferite vârste:

→ Cum pot să duc o viață fericită?

→ Cum pot deveni un om respectat?

→ Cum mă pot simți bine cu mine însumi?

→ Cum s-a simțit prietenul meu când i-am spus acest lucru? Care a fost contribuția mea în acest conflict?

Folosind aceste reflecții, copiii încep să înțeleagă și perspectiva altor persoane de a vedea lucrurile.

Pentru a face „vizibilă” gândirea, poți folosi întrebări logice pentru a ajuta copilul să își dezvolte metacogniția, precum:

→ Ce te face să spui asta?

→ La ce te gândești atunci când spui asta?

→ De ce anume îți amintește asta?

→ Cum ai reacționat în contextul X,Y?

→ Te poți gândi la ceva ce ar putea să funcționeze acum?

Întrebările metacognitive sunt utile fiindcă îl ajuta pe copil să își clarifice informațiile, să își gestioneze mai bine anxietatea și să găsească drumuri mai bune de a rezolva cerințele și situațiile cu care se confruntă.

 

Scris de

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *